Dermatoscopia și screeningul alunițelor nu sunt doar termeni medicali complicați, ci metode simple și eficiente prin care îți poți proteja pielea și sănătatea.
De ce sunt importante? Pentru că, în timp ce tu îți vezi liniștit de viață, alunițele tale pot suferi modificări subtile, uneori invizibile cu ochiul liber, dar relevante pentru un diagnostic timpuriu.
Eu sunt iDoctor SKiN, specialistul tău preferat în sănătatea pielii, și azi îți explic pe înțelesul tău cum funcționează dermatoscopia alunițelor, când e cazul să îți verifici alunițele și ce pași poți face concret pentru prevenția celui mai negru coșmar: cancerul.
Iar acum te întreb…
Când ți-ai verificat ultima dată alunițele cu ajutorul dermatoscopiei și nu doar ochiometric? Nu-ți face griji, nu e un test, dar dacă răspunsul este „Niciodată” sau „Nu-mi amintesc”, atunci e clar că acest articol îți prinde bine.
Monitorizarea periodică a alunițelor este cea mai simplă metodă de prevenție pe care poți să o faci, fără stres și fără panică.
Mulți oameni cred că dacă o aluniță nu ustură, nu doare și nu pulsează ca un bec roșu de alarmă, nu există niciun motiv de îngrijorare. Dar adevărul e că pielea vorbește în simptome extrem de subtile, iar problemele de sănătate au aproape întotdeauna un început insidios.
Câteodată, un mic detaliu, precum o culoare diferită, o formă ușor schimbată sau o mărime suspect de mare, face diferența dintre „totul e ok cu pielea mea” și „hai să facem un control de rutină”.
Acum, nu vreau să crezi că fiecare aluniță care îți pare ușor ciudățică reprezintă un motiv de panică. Verificarea alunițelor nu înseamnă că trebuie să devii paranoic sau ipohondru, ci să fii inteligent și, mai ales, prevăzător. A se citi, de fapt, preventiv.
Nu orice aluniță modificată e periculoasă, dar orice aluniță care se transformă vizibil cere atenția ta.
Așa că astăzi îți explic pe înțelesul tău când trebuie să verifici o aluniță, cum funcționează dermatoscopia și ce poate face un dermatolog pentru pielea ta atunci când ai parte de un screening CORECT al alunițelor. Te asigur că nu doare, nu durează mult și îți oferă liniștea că ai făcut ce trebuie pentru tine.
Dacă ai o aluniță care te-a pus pe gânduri sau pur și simplu vrei să fii informat, citește mai departe.
Ce este dermatoscopia și screeningul alunițelor?
(Sau cum vede medicul mai bine decât lupa bunicului.)
Bun, ai ajuns la dermatolog. Te-ai așezat frumos pe scaun, iar medicul se uită la tine cu o privire de detectiv. Ia un mic dispozitiv, îl pune pe pielea ta și începe să analizeze alunițele ca și cum ar citi un cod secret.
Ce se întâmplă aici? Îți scanează ADN-ul? Îți citește gândurile? Nu, stai liniștit, doar face dermatoscopia corectă a alunițelor tale!
Dacă nu ai mai auzit până acum de acest termen, dermatoscopia alunițelor este metoda prin care un dermatolog analizează alunițele în detaliu, folosind un dispozitiv special denumit dermatoscop.
Nu e magie, dar e cam cel mai apropiat lucru de o superputere medicală pentru piele. Hai să-ți explic cum funcționează.
Dermatoscopia manuală – Cum verifică medicul alunițele?
Imaginează-ți că o aluniță este precum un iceberg. La suprafață vezi doar o mică parte, dar dedesubt s-ar putea ascunde mult mai multe informații. Ei bine, dermatologul folosește dermatoscopia manuală pentru a-și „scufunda” privirea sub stratul vizibil al pielii și pentru a observa detalii pe care ochiul liber nu le poate percepe.
Cum face asta? Simplu: ia dermatoscopul – un fel de lupă high-tech cu lumină polarizată, și examinează fiecare aluniță în detaliu. Se uită după culori suspecte, forme asimetrice, margini neregulate sau vase de sânge modificate. Adică exact acele semne care indică o problemă.
De ce sunt atât de importante dermatoscopia și screeningul alunițelor?
Pentru că nu orice aluniță „ciudată” este periculoasă, dar orice aluniță suspectă trebuie verificată corect! O analiză rapidă cu ochiul liber este înșelătoare, iar dermatoscopia intervine pentru un diagnostic complet și precis.
Dermatoscopul este „microscopul” dermatologului.
Dacă ai fost vreodată la un control de rutină pentru alunițe, probabil ai văzut acel mic dispozitiv pe care medicul îl ține în mână și îl apasă ușor pe pielea ta. Acel gadget este dermatoscopul, iar rolul lui este să mărească și să lumineze alunița, astfel încât dermatologul să poată analiza structura ei internă.
Ce vede medicul prin acest „microscop al pielii”?
- Pigmentarea aluniței: Are o culoare uniformă sau apar pete suspecte?
- Marginea aluniței: E clară și bine definită sau pare neregulată și „împrăștiată”?
- Structura vaselor de sânge: Sunt normale sau par haotice și diferite de restul pielii?
Așadar, dacă ai o aluniță suspectă, medicul îți va recomanda fie monitorizarea atentă, fie excizie pentru biopsie. Fără acest aparat, multe probleme ar putea trece neobservate!
Screeningul alunițelor – Când este necesar și ce implică?
„Ok, iDoctor SKiN, dar trebuie să fac dermatoscopie pentru fiecare aluniță de pe corp?”
Nu neapărat! Dermatologii nu scanează fiecare centimetru de piele la întâmplare, dar există situații în care screeningul alunițelor devine absolut necesar.
Când e indicat să faci un screening complet al alunițelor?
Ai mai multe alunițe? (peste 50)?
Ai antecedente în familie de cancer de piele?
Observi modificări suspecte la mai multe alunițe de pe corp?
Ai pielea foarte deschisă și te expui des la soare?
Ai avut arsuri solare repetate în copilărie sau adolescență?
Dacă ai bifat una dintre situațiile de mai sus, screeningul alunițelor în mod regulat este recomandat. Nu înseamnă că trebuie să fii panicat sau exagerat, dar o evaluare anuală a alunițelor te poate scăpa de probleme mai serioase pe viitor.
Acum că știi cum se face verificarea alunițelor, e timpul să afli când ar fi bine să mergi la dermatolog!
În secțiunea care urmează îți explic exact ce semne ar trebui să-ți dea de gândit și când ar fi cazul să ceri părerea unui expert. Rămâi cu mine, pielea ta îți va mulțumi!
Tipurile de alunițe și clasificarea lor. Pentru că nu toate sunt doar niște puncte simpatice pe piele!
Ai auzit vreodată pe cineva spunând: „Asta e o aluniță cu personalitate!”?! Păi, da, alunițele sunt la fel de diverse ca oamenii. Unele sunt discrete și cuminți, altele mai rebele, unele apar pe neașteptate, iar altele te însoțesc încă de la naștere.
Ce le face diferite? Hai să vedem!
În primul rând, avem alunițele „de familie” și alunițe „adoptate! pe parcursul vieții. Pe scurt, există alunițe congenitale, adică acelea care vin la pachet cu tine, din momentul în care te naști, și alunițe dobândite, adică acelea care apar pe drum, în funcție de factorii genetici, expunerea la soare sau pur și simplu pentru că pielea ta e creativă.
Dacă te întrebi care dintre ele sunt mai periculoase, răspunsul este… niciunele în mod automat, dar ambele merită urmărite.
Alunițele congenitale sunt mai măricele și, uneori, cu un risc ușor crescut de modificări în timp.
Alunițele dobândite apar fără niciun motiv aparent și, ocazional, decid să își schimbe înfățișarea, culoarea sau dimensiunea.
Așa că, indiferent de unde vine alunița ta, dacă începe să aibă idei „originale” și voință proprie de dezvoltare și transformare, verific-o!
Nu contează doar originea aluniței, ci și aspectul aluniței.
Există alunițe normale, displazice și atipice, fiecare cu propriile caracteristici.
Alunițele normale sunt plictisitor de normale și previzibile. Culoarea este uniformă, marginile sunt bine definite, forma este rotundă sau ovală, trăiesc liniștite pe pielea ta fără să facă tam-tam.
Le ai de ani de zile și nu le pasă că le ignori complet.
În schimb, alunițele displazice sunt puțin mai „drama queen”. Au forme neregulate, culori variate (de la maro deschis la maro închis, uneori cu tonuri roșiatice), iar marginile lor sunt ca niște pensule care au alunecat pe pânză. Alunițele displazice trebuie urmărite mai atent, pentru că unele pot avea tendința să evolueze în direcții nedorite.
Alunițele atipice sunt acelea care se cred cel mai „speciale” – nu respectă regulile clasice, nu seamănă cu restul alunițelor tale și, uneori, se decid să își schimbe aspectul fără să-ți ceară voie. Dacă ai o astfel de aluniță și observi că devine mai mare, mai asimetrică, își schimbă culoarea sau conturul, e cazul să faci o vizită la dermatolog.
Acum vine întrebarea de 1000 de puncte: Ce alunițe trebuie monitorizate cu atenție?
Nu știm până nu punem în aplicare regula ABCDE, pe care o poți citi mai în detaliu AICI și pe care orice piele inteligentă ar trebui să o respecte.
Când trebuie să mergi la dermatolog pentru o evaluare?
Pentru că pielea ta nu are buton de alarmă, dar tu ai ochi să o verifici!
Acum că ai aflat că alunițele sunt niște entități sociale, care vin în tot felul de forme și culori, hai să vedem când trebuie să începi să le acorzi mai multă atenție.
Îți place sau nu, pielea ta nu are voce ca să țipe după ajutor. Nu vine să-ți spună: „Hei, vezi că am o aluniță cam dubioasă pe umăr, ar fi cazul să o verifici.”
Tocmai de aceea, trebuie să fii propriul tău detectiv dermatologic. Și nu, nu zic să-ți petreci serile cu lupa în mână, analizând fiecare pătrățică de piele sub lumina telefonului. Dar măcar o dată pe lună ar fi bine să arunci un ochi.
Nu de alta, dar o simplă autoexaminare îți poate salva pielea, la propriu!
Semne de alarmă: când o aluniță îți face cu ochiul (și nu într-un mod drăguț.)
Dacă o aluniță începe să-și facă de cap, ar trebui să te întrebi: „Oare a fost mereu așa?”. Pentru că dacă își schimbă forma, culoarea, dimensiunea sau începe să-ți dea bătăi de cap literalmente, prin mâncărime, durere sau sângerare, e cazul să te vadă un dermatolog.
Un semnal de alarmă este și dacă alunița respectivă nu seamănă cu celelalte de pe pielea ta. Dacă ai o colecție de alunițe cuminți, toate rotunde și de aceeași culoare, dar una decide să fie artistul rebel al grupului, poate că e cazul să o lași pe mâna unui specialist. Acea aluniță poate fi rățușca cea urâtă – adică cea cauzatoare de probleme de sănătate. Și nu îți dorești să o ia razna.
Și acum, să trecem la cea mai simplă metodă prin care îți poți verifica alunițele de unul singur și, astfel, să vezi dacă bați un drum până la dermatolog sau nu: Regula ABCDE.
Regula ABCDE: un fel de alfabet al pielii tale
A – Asimetrie: Dacă împarți alunița în două, arată la fel pe ambele părți? Dacă nu, ar fi cazul să mergi la dermatolog.
B – Borduri (margini): Are margini regulate sau pare că cineva a tras de ea cu pensula într-un moment de inspirație artistică? Dacă nu, mergi la dermatolog.
C – Culoare: Este uniformă sau a început să amestece nuanțe de maro, negru, roșu sau albastru? Dacă da, să știi că nu e ok.
D – Diametru: Are mai mult de 6 mm (cam cât guma unui creion)? Dacă da, merită să vezi ce-i cu ea.
E – Evoluție: Se schimbă în timp? Devine mai mare, mai închisă la culoare sau îți creează disconfort? Dacă da, fă o programare la dermatolog.
Acum că știi care e regula, te poți ocupa de o pre-evaluare a alunițelor ale.
Autoexaminarea lunară a alunițelor tale: Cât de des trebuie să îți verifici nevii?
Răspunsul scurt: O dată pe lună. Nu e nevoie să faci o obsesie din asta, dar un control vizual lunar este o metodă sănătoasă și echilibrată de prevenție.
Cum se face? Simplu:
- Mergi în fața unei oglinzi mari și uită-te la față, gât, piept și brațe.
- Folosește o oglindă mai mică sau roagă pe cineva să verifice zonele mai greu accesibile (cum ar fi pe spate).
- Fii atent(ă) la orice schimbare, oricât de mică ar fi.
Dacă observi ceva aspect mai dubios, nu amâna vizita la dermatolog. E mai bine să verifici o aluniță și să afli că nu e nimic grav, decât să ignori un semn important.
Și acum că știi cum să îți faci singur controlul, hai să vorbim despre ce se întâmplă când ajungi la dermatolog. Ce urmează? Cum decurge evaluarea profesională a alunițelor?
Ce se întâmplă când vii la dermatolog pentru dermatoscopia și screeningul alunițelor tale?
Ca să știi exact la ce să te aștepți și să nu intri în cabinet ca la un interviu de angajare.
Ai trecut de etapa de autoanaliză și ai ajuns la concluzia că una dintre alunițele tale are un aspect nu tocmai artistic. Așa că îți faci puțin curaj și te programezi la o evaluare dermatologică.
Bravo, ai luat o decizie înțeleaptă! Dar acum îți trece prin minte întrebarea: Ce se întâmplă când ajung la dermatolog?
Hai să îți explic pas cu pas cum decurge consultația, de ce medicul verifică alte alunițe pe lângă cea care te-a adus la control și ce urmează dacă dermatologul îți face și alte recomandări sănătoase.
Cum decurge consultația la dermatolog?
Medicul îți pune câteva întrebări simple, nimic complicat…
Când ai observat această aluniță?
A suferit vreo modificare în ultima vreme?
Ai antecedente în familie de cancer de piele?
Te expui des la soare?
După acest scurt interogatoriu prietenos, care de fapt este o anamneză, urmează examinarea propriu-zisă. Medicul va folosi dermatoscopul, acea lupă magică despre care am vorbit mai devreme, și va analiza nu doar alunița care te-a adus la control, ci și alte câteva de pe corp. Și aici vine partea care te poate lua prin surprindere…
De ce verifică medicul și alte alunițe în afară de cea „suspectă”?
Poate ai venit pentru o aluniță de pe braț, dar, surpriză! Dermatologul începe să îți inspecteze și alte zone ale pielii. Nu e ceva strategie de marketing, ci o practică medicală standard.
Pielea funcționează ca un puzzle și, de multe ori, un semn de alarmă pe o aluniță poate fi corelat cu alte alunițe de pe corp. Un dermatolog experimentat poate identifica anumite tipare, iar dacă ai mai multe alunițe asemănătoare sau cu un aspect atipic, e bine ca toate să fie verificate.
În plus, s-ar putea să ai alunițe în locuri pe care nici nu le-ai observat vreodată. De exemplu, pe scalp, pe spate, pe talpă sau chiar pe urechi. Da, da, alunițele nu au preferințe, apar unde vor ele.
Dacă medicul observă ceva ce merită analizat mai îndeaproape, urmează pasul următor.
Ce se întâmplă cu alunița-vedetă pentru care ai ajuns la dermatolog?
Dacă dermatologul vede că alunița ta are caracteristici „aparte”, există două variante: monitorizare sau excizie pentru biopsie.
Monitorizare: Dacă medicul nu e 100% convins că alunița e problematică, îți va recomanda să revii la control peste câteva luni pentru a verifica dacă suferă modificări. Practic, îi dă un avertisment oficial aluniței și o pune pe lista de supraveghere.
Excizie și biopsie: Dacă alunița pare dubioasă din prima, dermatologul îți va recomanda îndepărtarea ei pentru a fi analizat în laborator. Asta nu înseamnă automat că trebuie să îți faci griji, dar e cel mai sigur mod de a afla cu exactitate dacă alunița e benignă sau nu.
Factori de risc în dezvoltarea problemelor cutanate.
Sau cum să nu îți sabotezi pielea fără să îți dai seama!
Ok, acum că știi când și cum să faci dermatoscopia și screeningul alunițelor, e timpul să vedem cine sunt „dușmanii din umbră” care îți influențează sănătatea pielii. Știi cum e – nu toate alunițele se nasc problematice, dar unele pot deveni dacă le supui la prea mult „stres”.
Să facem cunoștință cu trei factori care îți atacă pielea la prima ocazie:
- Soarele: călduros vara și cu dinți iarna.
- Genetica: mulțumim, strămoși!
- Tipul de piele: care poate fi mai sensibilă decât sufletul tău după un episod dintr-un serial dramatic.
Acum să-i descoasem pe fiecare pe rând.
1. Expunerea excesivă la soare: de ce să folosești protecția solară?
Dacă pielea ar avea voce, ar striga de fiecare dată la tine ca să folosești crema aceea bună cu SPF când stai la soare! Dar pentru că nu poate, te atenționează și ea cum știe: roșeață, usturime, pete pigmentare și, în timp, riduri premature sau chiar probleme mai serioase.
Hai să-ți spun ceva simplu, fără ocolișuri: soarele este cel mai mare dușman al pielii tale. Sigur, e și prietenul tău atunci când îți oferă o doză de vitamina D, dar dacă întinzi prea tare corzile, începe să îți cauzeze probleme.
Și nu, nu ești protejat doar pentru că te-ai bronzat deja sau pentru că ai „pielea rezistentă”. Razele UV pătrund adânc în piele și, dacă stai prea mult la soare fără protecție, nu doar că îți crești riscul de arsuri solare, dar îți forțezi pielea să producă alunițe noi sau să le modifice pe cele pe care le ai deja.
SPF 50+ este adevăratul prieten al pielii tale. Aplică-l zilnic, nu doar vara, ci și iarna, pentru că razele UV nu iau pauză doar pentru că întreaga natură intră în modul hibernare. Nici umbrela de plajă și nici norii de pe cer nu te protejează complet. Razele soarelui sunt mai încăpățânate decât crezi și vor face tot ce le stă în putință ca să ajungă la tine.
Așa că, dacă nu vrei să ai surprize neplăcute cu alunițele tale, aplică un strat generos de protecție solară zilnic!
2. Istoricul familial: dacă ai rude cu probleme de piele, ar trebui să fii mai atent?
Dacă ai rude care s-au confruntat cu diverse probleme de piele, inclusiv cancerul, vestea mai puțin bună este că ai un risc genetic mai ridicat să dezvolți și tu astfel de probleme.
Vestea bună? Nu înseamnă că îți e scris în stele că asta ți se va întâmpla și ție. Doar că trebuie să fii mai precaut.
Gândește-te la asta ca la o moștenire de familie pe care nu ți-ai dorit-o, dar pe care e musai să o iei în calcul. Dacă ai părinți, bunici sau frați care au avut melanom sau alte probleme, ar fi recomandat să îți faci screening dermatologic regulat.
Cum adică „regulat”? Adică o dată pe an – minim, chiar dacă pielea ta pare „cuminte”. Și, bineînțeles, să nu sari peste protecția solară. Tocmai ce am stabilit că e o super-armă împotriva problemelor cutanate.
Dacă știi că ai un astfel de istoric în familie, eu zic că merită să fii cu un pas înainte, mergând periodic la dermatolog pentru dermatoscopia și screeningul alunițelor tale. Mai bine previi decât să tratezi nu?!
3. Tipul de piele și predispoziția genetică: Care e mai delicată? Pielea deschisă la culoare vs. Pielea închisă la culoare?
Da, pielea fiecăruia dintre noi e diferită. Unii se bronzează repede și uniform, alții se înroșesc ca un ardei iute după 10 minute la soare. Totul ține de cantitatea de melanină pe care o ai în piele.
Dacă ai pielea deschisă la culoare, ochi albaștri sau verzi, păr blond sau șaten deschis, ai un risc mai mare să dezvolți probleme cutanate. Nu pentru că pielea ta nu e la fel de bună ca a altora, ci pentru că are mai puțină melanină (acel pigment care oferă protecție naturală împotriva razelor UV).
Pe de altă parte, dacă ai pielea mai închisă la culoare, e adevărat că ai un strat suplimentar de protecție, dar asta nu înseamnă că ești imun la problemele pielii. Melanomul și alte tipuri de afecțiuni cutanate apar și pe pielea mai zdravănă, mai ales dacă nu folosești protecție solară și te expui necontenit la soare.
Indiferent de culoarea pielii tale, regula e simplă: verifică-ți alunițele, protejează-te de soare și nu ignora avertismentele pe care ți le dă pielea.
Ce trebuie să știi despre biopsia unei alunițe?
Pentru că nu, nu înseamnă că trebuie să îți iei adio de la pielea ta!
Așa, deci dermatologul s-a uitat lung la una dintre alunițele tale și a zis: „Hmm, hai să o analizăm mai îndeaproape!”. Dacă ai auzit cuvântul „biopsie” și simți deja cum ți se înmoaie genunchii, relaxează-te!
Nu e nimic horror aici. E doar o analiză de rutină, făcută cu grijă, care îți oferă cele mai clare răspunsuri despre pielea ta. Hai să-ți explic exact de ce, cum și ce urmează după.
Când este necesară biopsia unei alunițe?
Biopsia nu se face la orice aluniță care a avut chef să își schimbe ușor nuanța sau să pară mai cu „har” ca restul. Se face doar atunci când dermatologul are motive să fie suspicios.
De obicei, îți va recomanda o biopsie dacă:
- Alunița are margini neregulate, o formă ciudată sau mai multe culori (și nu, nu vorbim de un design cool, ci de un posibil semnal de alarmă).
- A crescut brusc în dimensiune și pare că a decis să evolueze singură fără permisiunea ta.
- Sângerează, te mănâncă sau îți provoacă disconfort, fără ca tu să fi încercat să o zgârii sau să o traumatizezi.
- Dermatoscopia a arătat niște structuri suspecte, pe care doar laboratorul le poate analiza în detaliu.
Dacă medicul ți-a recomandat o biopsie, nu intra în panică. Nu înseamnă că ai automat vreo problemă gravă, ci doar că e mai bine să fim siguri decât să ne mirăm „iată ce era” peste câțiva ani.
Cum se face biopsia unei alunițe și ce analize se realizează?
Dacă te gândești la cine știe ce proceduri din filme, liniștește-ți mintea. Biopsia unei alunițe este mai simplă decât crezi! Totul durează doar câteva minute și, ghici ce? Nu doare.
Îți explic acum variantele, căci există 3 tipuri de biopsii, iar medicul o va alege pe cea mai potrivită pentru alunița ta.
Biopsia de ras (shave biopsy): Când alunița e de suprafață, medicul îndepărtează un strat subțire de piele cu un instrument special, cam ca atunci când tai partea arsă de pe o prăjitură. Nu doare, pentru că se face cu anestezie locală și nici nu necesită suturi.
Biopsia cu punch (punch biopsy): Dacă e nevoie să se analizeze mai în profunzime, medicul folosește un instrument mic și rotund, care ia un cilindru minuscul de țesut. Nu-ți imagina că îți va lipsi un petic de piele, rana e mică și se vindecă cât ai clipi.
Biopsia excizională (excizie totală): Dacă alunița trebuie îndepărtată complet, se face o mică incizie în pielea, iar medicul o elimină cu totul, asigurându-se că marginile sunt intacte pentru analiză. În acest caz, se aplică câteva fire de sutură, dar stai fără griji, cicatricea va fi minimă.
După ce proba de țesut a fost luată, ea se trimite la laborator, unde patologii (adică experții care analizează țesuturile) o examinează la microscop și verifică dacă există celule anormale.
Rezultatul nu vine instantaneu, căci nu suntem în filme cu tehnologie de ultimă generație. De obicei, durează între 7 și 14 zile, dar vestea bună e că nu trebuie să stai stresat în tot acest timp.
Ce înseamnă rezultatul unei biopsii și ce urmează după?
Bun, vine ziua cea mare și primești rezultatul. Acum, ce înseamnă asta? Avem 3 scenarii posibile:
Alunița este benignă (adică inofensivă): Ura! Totul e în regulă, ai scăpat de griji. În funcție de tipul aluniței, medicul îți va recomanda monitorizarea periodică sau pur și simplu îți va spune să-ți vezi de viață liniștit.
Alunița are celule atipice: Aici lucrurile sunt mai serioase, dar nu ca să începi să plângi. Celulele atipice nu înseamnă cancer, dar pot sugera că alunița are un comportament „suspect”. În acest caz, dermatologul îți va recomanda fie îndepărtarea zonei total afectate, fie monitorizarea ei mai frecvent.
Alunița este malignă (melanom sau alte tipuri de cancer): Ok, aici e cazul să luăm măsuri, dar nu intra în panică! Dacă problema a fost depistată la timp, șansele ca tratamentul să fie extrem de eficient sunt maxime. Medicul îți va explica exact care sunt pașii următori, dar cel mai important e că ai acționat la timp.
Ce trebuie să ții tu minte din toată povestea asta? Că biopsia nu este un motiv de stres, ci un instrument de prevenție. Mai bine afli din timp ce se întâmplă cu pielea ta decât să îți pui întrebări mai târziu.
Ce trebuie să faci după dermatoscopia și screeningul alunițelor tale?
Pielea ta merită o îngrijire VIP și după control!
Bun, ai trecut cu brio prin evaluarea alunițelor. Felicitări! Ai stat cuminte, ai ascultat sfaturile dermatologului și acum te întrebi: „Ok, și acum ce urmează?”
Păi, nu te apuci să uiți tot ce ai învățat și să revii la obiceiuri proaste, nu? Pielea ta încă are nevoie de atenția ta, iar iDoctor SKiN e aici să-ți explice exact ce trebuie să faci după verificarea alunițelor.
Când trebuie să revii la control pentru dermatoscopia și screeningul alunițelor?
Aș vrea să-ți spun că, după ce ai trecut prin verificarea alunițelor, poți uita de ele pentru totdeauna. Dar realitatea e că pielea ta continuă să evolueze, iar alunițele nu sunt obiect de muzeu – ele suferă modificări în timp.
În general, dacă totul a fost în regulă, dermatologul îți va recomanda un control anual. Este ca un check-up general pentru piele – nimic complicat, doar o verificare de rutină.
Însă, dacă te-ai confruntat cu o aluniță suspectă, cu modificări atipice, medicul îți va spune să revii mai repede, de obicei la 3-6 luni, pentru a vedea dacă „micul artist” de pe pielea ta a mai avut ceva idei noi.
Regula e cât se poate de simplă: dacă medicul ți-a dat o dată pentru următorul control, notează-ți în calendar și respectă programarea.
Cum îți protejezi pielea și alunițele de riscuri?
Ai trecut cu bine de evaluarea alunițelor, dar ai în continuare o misiune importantă: să-ți menții pielea fericită și sănătoasă. Și pentru asta, am câteva reguli de aur pentru tine.
Soarele nu e întotdeauna prietenul tău!
Dacă vrei să îți păstrezi alunițele cuminți, SPF-ul trebuie să fie cel mai bun prieten al pielii tale. Și nu mă refer doar în zilele în care te duci la plajă și te prăjești ca un puișor, ci zilnic, chiar și când e zăpadă!Nu uita:
- SPF 50 pe față și corp, dacă știi că vei petrece timp în aer liber.
- Reaplică la fiecare 2 ore dacă stai la soare.
- Poartă pălării și haine cu protecție UV, mai ales dacă ai mai multe alunițe pe corp.
Nu zgândări alunițele!
Dacă ai prostul obicei să te joci cu o aluniță doar pentru că „e acolo și te enervează”, STOP!Traumatizarea repetată a unei alunițe duce la inflamații și complicații. Așa că las-o în pace și, dacă realmente te deranjează, mergi la dermatolog pentru a discuta despre îndepărtarea ei în condiții sigure.
Ai grijă la hainele strâmte și la bijuterii!
Dacă ai o aluniță fix la baza gâtului, care se agață frecvent de lanțurile tale, sau sub bretelele sutienului, monitorizeaz-o atent. Frecarea constantă irită pielea și face alunița mai sensibilă. În acest caz, s-ar putea să fie mai bine să o îndepărtezi. Dar asta decide dermatologul, nu o scoți tu acasă în condiții de risc.Fii atent la orice schimbare a alunițelor tale!
Dacă o aluniță începe să crească, să își schimbe culoarea sau să te deranjeze, nu aștepta să vezi ce se întâmplă. Fă o programare și verific-o la timp.
Ce reguli să respecți după excizia unei alunițe?
Dacă ți-ai îndepărtat o aluniță și totul a decurs ca la carte, atunci știi că trebuie să ai grijă de zona afectată.
Dermatologul sau chirurgul plastician îți va spune exact cum să te îngrijești de zonă, dar regula de bază este curățarea delicată și evitarea umezelii excesive. Nu băga rana sub apă fierbinte și evită frecarea agresivă.
Nu da jos crusta cu mâna! Știu, tentația e mare, dar dacă smulgi scoarța prea devreme, cicatricea va fi vizibilă și se va vindeca mult mai greu. Las-o să cadă singură, pielea știe ce are de făcut.
Protejează-ți pielea de soare, cu SPF 50+ și nu face sport intens în primele zile. Dacă excizia a fost mai profundă, nu trage de pielea respectivă prin mișcări bruște. Asta înseamnă fără alergat, fără sală și fără stretching până când rana se închide complet.
Și, într-un final, urmează indicațiile medicului dacă vrei ca rezultatul final să fie impecabil.
Evaluarea periodică a alunițelor înseamnă prevenție, nu frică. Cele mai multe alunițe sunt inofensive, dar de să stai cu întrebări când poți avea răspunsuri clare?
Mai bine verifici alunițele la timp și periodic tocmai ca să dormi în fiecare seară liniștit.
Dacă vrei să afli exact cum stă treaba cu alunițele tale, vino în cabinetele Doctor SKiN București și lasă-te pe mâna specialiștilor pentru dermatoscopia și screeningul alunițelor tale.
Astea fiind spuse, eu sunt iDoctor SKiN, prietenul tău de nădejde în sănătatea pielii. Până data viitoare, ai grijă de pielea ta – e cel mai important outfit pe care-l porți zilnic!
Acest articol a fost scris sub îndrumarea Alexandrei Oltenescu, medic dermatolog specialist în cadrul Doctor SKiN București
